Articolul ăsta a apărut inițial pe Amuse.
Anuar Patjane este cel mai bun fotograf naturist din lume, care a capturat momente subacvatice incredibile, cu o cameră de fotografiat de doar 398 de dolari.
Sociologul a câștigat în 2016, premiul la competiția World Press Photos „Nature" Awards, cu o fotografie digitală, ce prezenta o balenă cu cocoașă și puiul ei, priviți de scufundători, atât de uluitoare și incredibilă, încât arăta ca un puzzle artistic cu balene/delfini.
Datorită mamei sale, care era biolog marin, el s-a apucat de scufundări pe la 17 ani, iar acum se simte ca acasă sub apă. Ne-am întâlnit cu el ca să aflăm mai multe despre viața lui magică.
Ce anume te inspiră atât de mult la lumea subacvatică?
Există o pace irezistibilă și o calmitate bizară sub apă, pe care nu o poți uita dacă ai apucat să o simți. Asta mă determină să revin cât mai des posibil.
Poți să ne povestești mai multe despre munca ta ca antropolog social?
Ca antropolog, eu m-am specializat pe studiul socio-economic și impactul ecologic al turismului din regiunea maya a Mexicului. Ăsta este bagajul pe care-l car cu mine atunci când fotografiez. În general, bagajul ăsta poate fi simplificat într-o propoziție: cum capitalismul și dezvoltarea afectează și transformă societatea și spațiile, câteodată în bine, dar câteodată în rău. Astfel, am fotografiat dintr-o perspectivă antropologică.
Cum poate cineva să intre în domeniul ăsta?
Cred că accidental. E un proces lent care implică muncă, incidente și decizii nehotărâte. Nu putem controla mai nimic cu adevărat, dar putem să alegem unele lucruri, iar restul ține doar de acceptare.
Tu capturezi cele mai incredibile momente subacvatice. Consideri că e o chestiune de a fi în locul potrivit, la momentul potrivit, sau ține de o perspectivă diferită față de restul fotografilor subacvatici?
Păi, cu toții avem o perspectivă unică, dar majoritatea fotografilor refolosesc arhetipuri și concepte de la alții, iar asta diminuează influența imaginii. Eu încerc să prezint arhetipuri pure, chiar dacă par naive sau simple, ele trebuie să fie personale. Cu toții trebuie să învățăm cum să prezentăm viziunea particulară, iar prin asta mă refer la intuiție. Asta însumează cam jumătate din formulă, iar cealaltă jumătate implică să fii acolo, la momentul potrivit, iar pentru asta ai nevoie de mult noroc și consecvență.
Ai avut parte de experiențe incredibile în ocean care, pur și simplu, au fost prea trecătoare sau uimitoare, încât să apuci să le capturezi cu camera de fotografiat?
Da, multe. Atâtea momente au fugit de obiectivul meu, dar e OK. Cele mai bune momente, nu sunt menite a fi imortalizate, ci să le simți în întregime. O balenă cu cocoașă, care-și apără puiul de orci, un rechin care se apropie de un prieten, pentru a-l ajuta să scoată un cârlig din gură. Chiar și lucruri pe care doar le auzi: cântecului balenelor, sunetele ciudate care nu se știe de unde provin și sunetul ăla dulce ca al unei voci feminine.
Care este cel mai frumos lucru pe care l-ai văzut sub apă?
Delfini, balene și oameni care stăteau împreună, împărțeau un spațiu într-una dintre cele mai izolate regiuni din lume.
Ai vreo fotografie preferată și dacă da, care ar fi aia și de ce?
Alice e una dintre preferatele mele. O fată în interiorul unui banc de pești. În opinia mea, imaginea asta transmite sentimentul experienței.
Care este locul tău preferat de scufundări?
Locul se schimbă des, în momentul de față, poate Islanda și Marea Cortez din Mexic.
Există vreo creatură pe care nu ai văzut-o până acum?
Mi-ar plăcea să văd o balenă albastră care se scufundă.
Ce speri să realizezi prin munca ta?
Să fac oamenii să se întrebe cum se simte, să-i fac să-și dorească să fi fost acolo, să le pese mai mult de lumea în care trăim și de speciile cu care împărțim spațiul. Problema cu oceanul e că prea mulți oameni sunt complet detașați, în special politicienii.
Care este scopul vieții tale?
E simplu: să mă bucur de călătorie și să-mi plătesc dările față de planetă. Nu mai putem să trăim fără griji. Ignoranța noastră și lipsa de voință transformă planetă într-un mediu mai volatil, doar din cauza felului în care consumăm și producem obiectele comune și alimentele noastre. Am devenit o ciumă, iar planeta reacționează la comportamentul nostru iresponsabil, la fel ca un sistem sau o structură care reacționează la elemente intrusive.
Încotro te îndrepți acum?
Din nou pe Insulele Revillagigedo. Trebuie să fac o vizită balenelor.
