Citesc pe net cum să dai în cap cu dezinfectanți virusului COVID-19 și mă ia spaimă. Diverse publicații vorbesc despre soluții făcute în casă, deși rețetele au ingrediente inflamabile. Sau îmbunătățesc rețetele cu uleiuri esențiale. Un medic spune că spirtul nu e bun, altul îl contrazice. Ca să înțeleg mai bine unde e adevărul, am rugat o farmacistă să-mi explice care e treaba cu virusul ăsta și cu dezinfectanții, ce trebuie să folosești, pe ce fel de suprafețe și dacă chiar poți fabrica dezinfectant pentru mâini acasă. Anca Barba a terminat Farmacie la UMF „Carol Davila”, din București și lucrează într-o farmacie cu circuit deschis și laborator propriu.
Farmacia în care lucrez este specializată pe produse pentru afecțiuni oculare și majoritatea pacienților vin să cumpere tratamente pentru ochi. Dezinfectantul pentru mâini sau spirtul nu erau niște produse pe care lumea le cerea foarte des. Dar când a fost declarat primul caz de infectare cu COVID-19 în România, la sfârșitul lui februarie, vânzările pentru aceste produse au crescut de la câteva bucăți pe zi la câteva zeci. În trei zile ni s-au epuizat stocurile, moment în care deja nu se mai găseau nici în depozite.
Pe lângă aceste produse, unii pacienți cereau și informații. Cei în vârstă voiau să știe ce este. Le spuneam că COVID-19 face parte din familia Coronavirusurilor care provoacă afecțiuni de la răceală comună până la afecțiuni mai severe, precum Sindromul Respirator Acut Sever (SARS), care a venit tot din China, în 2002 sau Sindromul Respirator din Orientul Mijlociu (MERS), apărut zece ani mai târziu. Ca să se adapteze unor medii noi, coronavirusurile pot suferi ușoare mutații și recombinări genetice, ceea ce le face transmisibile indiferent de tipul de climă și temperatură.
Cei tineri întrebau cum se transmite. Le explicam că de la persoană la persoană, prin stropii de salivă eliminați de bolnav. Când tușești, expectorezi trei mii de picături de salivă cu 80 de kilometri la oră, iar când strănuți, dai afară peste o sută de mii, cu 160 kilometri la oră. De asta soluția cea mai sigură este să #staiacasă cât mai mult, pentru a evita contactul cu alte persoane sau măcar să ții o distanță de un metru.
Dar unii întrebau și cum să dezinfecteze și ce soluții să folosească și fiecare avea o opinie, în funcție de ce citise și auzise la televizor.
Cât de eficient este spirtul?
„Alcoolul sanitar nu este bun, nu foloseşte la nimic. Spirtul medicinal nu e bun, (...) nu e biocid”, a spus Directorul spitalului Matei Balș, Adrian Streinu-Cercel, acum două săptămâni, deși spirtul este pe lista biocidelor omologate de Ministerul Sănătății. L-a contrazis și Societatea Română de Microbiologie, dar și Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Ca să înțeleg mai bine, am consultat ultimele articole științifice pe temă.
Luna aceasta au fost publicate rezultatele unui studiu despre persistența virusului pe suprafețe și inactivarea lui cu biocizi care împiedică înmulțirea microorganismelor. În teste de suspensie a fost verificat, prin comparație, cât de eficienți sunt asupra coronavirusurilor anumiți compuși chimici în diverse concentrații. S-a descoperit că infecția virală este redusă în 30 de secunde de etanol, în concentrație de la 78 la sută în sus. Spirtul din comerț are în general concentrație de 70 la sută. Asta nu-l face ineficient, ci doar are nevoie de mai mult timp de acțiune, adică un minut.
Conform aceluiași studiu, digluconatul de clorhexidină în concentrație de 0,02 la sută, care se găsește mai ales în apa de gură, este mai degrabă ineficient comparativ cu alți biocizi, pentru dezinfectarea suprafețelor.
Uleiurile esențiale nu au fost testate împotriva coronavirus
Găsești pe net nenumărate rețete cu uleiuri esențiale. Unele le recomandă pentru miros plăcut, alături de alcool 60 la sută și aloe vera, în gramaje făcute cu recipiente ad-hoc. Dar când realizăm un preparat de tipul acesta, este exclusă utilizarea unităților de măsură de tip cană. Se folosesc doar unități de măsură exacte, de ordinul gramelor și mililitrilor. Unele rețete nici măcar nu specifică concentrația alcoolului, ceea ce poate fi confuz.
Iar altele recomandă uleiurile ca principal ingredient, pentru că „au în mod natural proprietăți antibacteriene, antiseptice, antifungice și antiinflamatoare”. Eficacitatea uleiurilor esențiale în dezinfectanți împotriva coronavirusurilor nu a fost testată, deci acestea nu pot fi incluse în rețete. Recomand informarea doar din surse sigure, care oferă argumente științifice în vederea demonstrării unei afirmații, cum ar fi Ministerul Sănătății din România și OMS.
Rețeta OMS nu se face acasă, ci în laborator
Multe site-uri au preluat o rețetă de dezinfectant de mâini propusă de Organizația Mondială a Sănătății în 2010, ca și cum ar putea fi pregătită acasă, între două ciorbe și o tocăniță.
Rețeta conține glicerină 98 la sută pentru hidratare, etanol 96 la sută sau alcool izopropilic 99,8 la sută ca să omoare microorganismele și peroxid de hidrogen trei la sută, ca să distrugă bacteriile și să prevină contaminarea dezinfectantului după desigilare.
Deși poți găsi în farmacii apa oxigenată (peroxid de hidrogen trei la sută), aș atrage atenția că este periculos de mânuit și poate fi corozivă pentru piele, ochi, instrumente și suprafețe. Pe alcoolul izopropilic de 98 la sută sau etanolul de 96 la sută nu ai nicio șansă să le cumperi și sunt ușor inflamabile, iar glicerina de 98 la sută se găsește, dar nu ai ce să faci cu ea singură, pentru că nu e dezinfectant.
Prepararea necesită recipiente, spațiu de depozitare și ustensile specializate, ca cilindrul gradat și spatulă. Aceste formule pot fi preparate doar de personal calificat, în condiții de laborator.
Apa și săpunul, mai eficiente decât spirtul
Săpunul este considerat mai eficient decât spirtul, pentru că dizolvă învelișul gras din structura virusului, care ține laolaltă componentele agentului patogen, și se dezintegrează.
Utilizarea frecventă a spirtului pe mâini nu este indicată, pentru că le usucă. Dacă apa și săpunul nu sunt la îndemână, se recomandă utilizarea dezinfectanților de mâini, care sunt mai bine tolerați de piele, având în compoziție și substanțe cu rol protector. Însă, soluția optimă și cea mai accesibilă la momentul de față rămâne spălatul pe mâini, timp de 30 de secunde, cam așa, conform OMS:
Nu a fost recomandat un număr „câștigător” de spălări pe zi, ci mai degrabă a fost subliniată importanța spălării și dezinfectării mâinilor și a suprafetelor cu care intrăm în contact. E bine să se facă cât mai des, pentru că omorârea virusului încă de la acest nivel nu-i mai permite să intre în contact cu ochii, nasul sau gura.
Pentru suprafețe, mizează pe clor
În cazul în care nu ai substanțe pe bază de clor pentru curățat suprafețe, poți folosi apa și săpunul, dar nu este tocmai recomandat pentru că acest tratament nu omoară toți germenii. Asociația Farmaceutică din China a emis, pe 19 martie, un document cu substanțe care pot fi folosite cu ajutorul unor materiale absorbante de unică folosință, pentru dezinfectarea obiectelor contaminate cu COVID-19.
Un studiu recent arată că virusul supraviețuiește până la patru ore pe cupru, 24 de ore pe carton și până la trei zile pe plastic și oțel. El moare cu clor (1000 mg/L) și dioxid de clor (500 mg/L). Hainele se dezinfectează tot cu clor (500 mg/L), combinat cu etilen oxid. Sunt safe de folosit în medii unde sunt și copii, dacă sunt aplicate corespunzător și au o concentrație adecvată.
Același studiu arată că particulele de virus pot pluti în aer aproximativ trei ore, dar durata se schimbă în funcție de umiditate și căldură. Prin urmare, aerul din incinte închise trebuie dezinfectat, în special cel din locurile în care au stat pacienți infectați, iar asta se face cu acid peracetic, dioxid de clor și peroxid de hidrogen.
Toate astea sună ca la facultatea de farmacie, dar majoritatea produselor dezinfectante de pe piață conțin una dintre aceste substanțe, într-o concentrație eficientă. Poți oricând, însă, să ceri sfatul unui farmacist.
