Luna cadourilor a început deja! Totuși, ziua de Moș Nicolae nu este doar despre cadouri, ci și despre o importantă sărbătoare creștină. Pe data de 6 decembrie, creștinii din întreaga lume îl sărbătoresc pe Sfântul Nicolae, supranumit „Făcătorul de minuni”.
În fiecare an, în seara de 5 decembrie, copiii își lustruiesc ghetuțele, pentru că Moş Nicolae va trece pe la ei să le aducă daruri. Celor cuminţi. Celor neascultători, Moş Nicolae le aduce o nuieluşă, pentru a-i atenţiona să îşi asculte părinţii.
Moș Nicolae sau Sfântul Nicolae?
Tradiţia îşi are originea în povestea personajului legendar care a existat cu adevărat în persoana arhiepiscopului Sfântul Ierarh Nicolae din Myra Lichia. El a trait în secolul al IV-lea, pe meleagurile Turciei de astăzi.
Lui Nicolae de Myra îi sunt atribuite numeroase fapte bune faţă de cei săraci, iar numele său se traduce „biruitor de popor”. Provenind dintr-o familie înstărită, după moartea părinţilor săi, el şi-a dăruit întreaga avere celor nevoiaşi.
Una dintre cele mai cunoscute legende despre Moş Nicolae este povestea celor trei fete sărace, care neavând zestre nu puteau să se căsătorească şi urmau să fie vândute de tatăl lor unor bărbaţi înstăriţi. Se spune că el, aflând problema lor, le-a aruncat fiecăreia pe geam, într-o noapte, câte un săculeţ de bani. Săculeţii au căzut fie în ciorapii puşi la uscat, fie în ghete. De aici este obiceiul ca darurile de Moş Nicolae să fie puse în ghetuţe.
Obiceiuri de Sfântul Nicolae în România
În fiecare an, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, Sfântul Nicolae vine şi le încarcă copiilor ghetuțele, cizmele sau bradul cu dulciuri, jucării şi daruri, dar unii găsesc şi câte o nuieluşă. În unele zone, copii îi lasă moşului apă şi morcovi pentru calul acestuia.
În tradiţiile româneşti, Moş Nicolae apare pe un cal alb, făcând trimitere la prima zăpadă care cade la începutul iernii. El este protectorul celor săraci, al copiilor, al marinarilor şi al victimelor judecăţilor nedrepte. De asemenea, în colindele cântate iarna, florile dalbe sau florile de măr se referă tot la Sântul Nicolae.
Cum este așteptat Sfântul Nicolae în jurul lumii
Legenda lui Moş Nicolae s-a răspândit în toată lumea şi a luat caracteristicile fiecărei ţări. În Europa, în secolul al XII-lea, ziua Sfântului Nicolae a devenit ziua darurilor şi a activităţilor caritabile.
În Germania, pe lângă ghetuţe, copiii pregătesc în ajun o scrisoare în care îşi aştern toate dorinţele şi câţiva morcovi pentru caii moşului. Se mai spune că Moş Nicolae are cu el o carte în care a trecut toate faptele copiilor, bune sau rele. Aici, cei neastâmpărați primesc nuieluşe, cartofi sau cărbuni.
Copiii din Franţa, în ajun, lasă pentru Moş Nicolae un pahar de vin iar pentru măgăruşul lui, morcovi şi puţin zahăr. În ziua de 6 decembrie, ei primesc ciocolată, turtă dulce, fructe şi trimit scrisori rudelor pentru a le ura sărbători fericite.
La copiii olandezi, moşul ajunge pe mare, venind din Spania și este însoțit de Zwarte Piet (Petru cel Negru), care îl ajută cu împărțirea darurilor, iar pe copiii care nu sunt cuminți îi ia cu el înapoi în Spania.
În Austria, copiii îl știu pe Moș Nicolae ca un bătrân înveşmântat asemenea unui episcop, cu o carte mare în care îngerii au scris toate faptele celor mici. Iar în Italia, există o tradiție numită „Rito delle nubile” (ritualul celor necăsătoriţi). Tinerele fete care au nevoie de ajutor înainte de a se mărita primesc daruri în amintirea sfântului care a ajutat cele trei fete sărace să se căsătorească.
În Polonia, Moş Nicolae este o personalitate extrem respectată. Îmbrăcat în haine episcopale şi purtând bastonul episcopal, el coboară din ceruri cu ajutorul unui înger şi colindă întreaga ţară pe jos sau purtat într-o trăsură trasă de un cal alb. El dăruiește icoane, mere roşii, portocale şi „pierniki” (prăjiturele sfinte, făcute cu miere şi mirodenii).
Și nu în ultimul rând, în Spania, există obiceiuri diferite pentru această zi. Tradițiile de Moş Nicolae includ un foarte tânăr „episcop copil”, de obicei având vârsta între trei şi şase ani, şi un grup de bărbaţi numiţi „auroros”, care cântă ovaţii. Bărbaţii adună colecte, care sunt apoi dăruite de preot sau „episcopul copil”. Acesta poate fi escortat de colegii de clasă, poate călări un mic cal sau prezidează, împreună cu preotul şi profesorul, o masă la care se servesc fructe uscate, nuci şi prăjiturele.
