Vinul fiert e una dintre cele mai apreciate și căutate băuturi, mai ales pe timpul iernii și mai ales de către români.
Asta pentru că, dincolo de „efect bahic” pe care ți-l provoacă - musai consumat în mod responsabil -, vinul fiert te poate ajuta să ai o rezistență ridicată în fața temperaturilor scăzute, cât și în fața bolilor de sezon.
„Vin fiert”, dar nu prea
Culmea, deși i se spune „vin fiert”, denumirea nu e tocmai corectă. Asta pentru că băutura nu trebuie să clocotească pentru a fi considerată vin fiert, ci trebuie să ajungă la o temperatură aproximativă de fierbere pentru a putea elibera o parte din alcool și din arome.
Dacă ar fierbe cu adevărat, atunci și-ar pierde aceste elemente esențiale.
Scurtă istorie a vinului fiert
Din timpuri vechi, oamenii au sesizat proprietățile medicinale ale vinului fiert. De altfel, în Evul Mediu, cea mai cunoscută variantă de vin fiert era hippocras (Vinum Hippocraticum), numită astfel după numele lui Hippocrate. Rețetele de vinuri condimentate apar și în Antichitate, în De Re Coquinaria a lui Marius Gavius Apicius (sec. IV d.Hr.).
Vinul, și în special vinul fiert, a reprezentat una dintre băuturile preferate ale lui Ludovic al XIV-lea și era un cadou la modă, alături de gemuri și alte conserve de fructe. Pe de altă parte, atât în Antichitate, cât și în Evul Mediu, deși vinul era fiert ajungea să fie consumat rece.
În regiunile nordice ale Europei, ideea de „vin fiert” a fost repede preluată și adaptată locurilor. În Suedia și Islanda i se zice glögg, în Norvegia și Danemarca gløgg, iar în Finlanda și Estonia glögi.
Nordicii folosesc vinul roșu, condimentat cu scorțișoară, cardamom, ghimbir, cuișoare și portocale amare. Unii dintre ei preferă să pună în el și vodcă sau coniac, dar alții preferă varianta fără alcool, obținută din sucuri de fructe.
În Germania, Austria și Elveția, de pildă, vinul fiert se numește „vin reîncălzit” (Glühwein). Nemții folosesc pe post de condimente pentru vinul fiert scorțișoara, vanilia, cuișoarele și citricele, iar băutura poate fi servită simplă sau „mit Schuss”, adică „întărită” cu vreo băutură spirtoasă, de obicei rom.
Românii preferă ca vinul fiert să fie, de regulă, roșu. În restaurantele de la noi, cel mai căutat este cel care se obține din soiurile Cabernet Sauvignon ori Merlolt. Îndulcirea se face ori cu zahăr, ori cu miere - varianta mai bună -, iar dintre condimente cele mai des întâlnite sunt scorțișoara, piperul boabe și cuișoarele. De altfel, cuișoarele ajută, în această combinație, ca vinul fiert să combată eficient efectele răcelii.
Beneficiile vinului fiert
Unele studii europene arată că persoanele care consumă mai mult de două pahare de vin roșu pe zi manifestă cu 44% mai puţine răceli decât cei care se abţin de la consumul de vin roşu. Specialiștii susțin că vinul - fiert sau nu - devine „un dușman” al răcelilor datorită substanţei numită resveratrol, care are proprietăţi anti-inflamatorii, ceea ce ajută la menţinerea sănătăţii fizice generale din moment ce multe boli sunt atribuite inflamaţiilor.
Pe de altă parte, acest detaliu nu ar trebui să vă facă să consumați vin în cantități prea mari. Vinul conține calorii goale care pot duce la creșterea în greutate. Iar consumul excesiv de alcool este asociat cu efecte negative asupra sănătăţii, ce includ creşterea riscului de cancer, boli hepatice, amplificarea presiunii sangvine, insuficienţă cardiacă şi dependenţă.
În schimb, 1-2 pahare de vin consumate pe zi pot să aducă beneficii, cum ar fi: furnizarea de energie, îmbunătăţirea digestiei, stimulează apetitul şi faptul că poate ajuta la restabilirea echilibrului nutriţional.
