Artista în vârstă de 22 de ani este o tânără extrem de talentată, pe care sigur o știi din finala de la Vocea României sau selecția națională pentru Eurovision.
Pe 11 decembrie, la Expirat, Dora pregătește concertul de lansare al primului său material muzical, unde promite fanilor o seară plină de muzică live de calitate. Am stat de vorbă cu Dora despre ce înseamnă muzica pentru ea, dar și unde și-a găsit inspirația pentru noul album.
Dora, care a fost traseul tău profesional după Vocea României?
După Voce a urmat o perioadă puțin haotică pentru mine. Am fost tot timpul într-o căutare și am încercat tot felul de lucruri noi și am avut foarte multe de învățat. Într-un final, m-am întâlnit cu băieții ăștia (Dani Bușoi - chitară și voce, Dante - chitară, Dimitrie Milea - bas, Denis Costache - vioară și Codruț Bulfan - tobe) cu care am legat o trupă și acum suntem aici, în pragul lansării primului nostru album.
Cum ai defini stilul tău muzical?
Este un rock progresiv melodic cu influențe folclorice și influențe din alternativ. Un stil destul de nișat, care se găsește la noi doar în underground. Îmi doresc să fac din asta o provocare și îmi propun să aduc muzica asta în mainstream, să revoluționez mainstream-ul.
Când și cum a apărut ideea unui album?
Totul a început cu piesa „Manole.” A fost o temă de pe care am reluat-o după mulți ani. În urmă cu 10 ani, am compus o piesă inspirată din „Mânăstirea Argeșului” și acum mi-am dorit să privesc din altă perspectivă și asta s-a născut: acest Manole nebun, malefic, căruia îi place ceea ce are de făcut.
Noul material muzical este inspirat din basme - de ce?
Basmele au fost inspirația mea de când eram mică. Am crescut cu multe dintre poveștile astea și faptul că prima mea inspirație a provenit din ele este ceea ce m-a făcut să mă gândesc că acum, după ce am încercat tot și m-am hotărât ce vreau să cânt, de ce să nu mă întorc de unde am plecat și să fac din asta adevăratul meu debut artistic?
Care este mesajul pe care vrei să-l transmiți?
Cumva am avut mereu gândul ăsta cât timp am compus albumul: faptul că fiecare persoană are ceva în interior care este la fel ca la toți ceilalți. Acolo reușesc basmele și poveștile populare să ajungă și să descrie foarte bine ce se întâmplă. Această universalitate mă fascinează și mi-aș dori ca toată lumea să înțeleagă fenomenul ăsta.
Cum ți-a creat piesele și poveștile, astfel încât ele să se întrepătrundă cât mai bine?
Piesele sunt perechi de câte 2: Ana - Manole, Cosânzeana - Făt-Frumos, Soarele și Luna, Moldoveanu - Miorița. Sunt perechi făcute pe baza poveștilor. Toate sunt piese-personaj. Sunt practic personajele transformate în muzică și privite dintr-o perspectivă diferită.
Am încercat să mă uit cât mai adânc în sufletul meu și să înțeleg ce îmi transmite fiecare dintre aceste personaje. Am vrut să fie cât mai sincer. Spre exemplu, pe Manole l-am simțit nebun, chiar dacă nu toată lumea simte asta despre el.
Cui se adresează albumul și ce ți-ar plăcea ca oamenii să înțeleagă din el?
Se adresează tuturor celor care au o doza puțin ieșită din comun de curiozitate, oamenilor cărora le place să se joace, care nu se dau înapoi de la a căuta fiecare fărâmă de sens din spatele a tot ce se întâmplă. Acești oameni ar trebui să asculte albumul ăsta și să găsească în el speranța că într-un final lumea va pune preț mult mai mult pe lucrurile făcute cu un gând și un concept în spate.
Apropo de asta, crezi că noua generație este deschisă la un stil de muzică care sună puțin mai tradițional, îndreptat spre folclor?
Noua generație cred că e deschisă la orice. Nu prea se mai face diferența între persoane după genul muzical preferat, ca în trecut. Ușurinta cu care acum poți asculta orice sau cu care poți fi la curent cu tot ceea ce e nou îi face pe oameni să fie mult mai deschiși. Aici se întâmplă un fenomen pe care eu îl iubesc: inovația. Am tot văzut în ultima vreme tot felul de inovații în muzică și asta mă bucură foarte tare.
Care este piesa ta preferată de pe album?
Sunt atașată la fel de mult de toate. Răspunsul banal, știu. Pot să spun că am câteva experiențe de genul Eurovision sau Electric Castle, care sunt legate de anumite piese și asta se simte acum, dar sunt sigură că voi trăi momente speciale și cu celelalte.
Ce simți atunci când ești pe scenă?
De fiecare dată înainte să urc pe scenă îmi e frică. Sunt de multe ori o persoană mai reținută, căreia nu îi place să se arunce atunci când nu simte că are controlul. Cu toate astea, când vine vorba de cântat pe scenă nu am nicio reținere. Cu toată frica mea, urc acolo și simt de fiecare dată, din ce în ce mai mult, că asta vreau să fac toată viața.
Cum îți vezi evoluția stilului muzical?
Am foarte multe lucruri de încercat. Am mult mai multe idei decât îmi permite timpul să experimentez. Sunt înconjurată de oameni care își doresc să încerce lucruri noi și să vină cu idei tot timpul. Poate așa e la vârsta asta, dar eu chiar sper să nu dispară.
La ce să ne așteptăm de la concertul din Expirat?
La o gașcă de puștani care vor să își cânte primul lor album, în care și-au pus toată iubirea pentru muzică și prin care vor să dea un strigăt de adunare. Asta la modul metaforic. Practic, va fi un concert care va suna foarte bine și se va vedea foarte bine, dacă iese ca la repetiții.
Nu este ușor să ai un nume în industria muzicală din România. Tu cum te raportezi la showbiz?
Showbiz-ul pune foarte mult preț pe lucruri care nu cred că valorează niciodată atât. Mi-aș dori foarte mult să pot să schimb treaba asta și mi-aș dori ca din ce în ce mai mulți oameni să încerce sa creeze cu sufletul.
Ce ai transmite unui tânăr talentat care vrea să aibă succes în domeniu?
Să fie sincer. Arta valoroasă se naște din sinceritate, chiar dacă nu se potrivește pe șabloanele societății din prezent, sau aș putea să spun mai bine: mai ales atunci când nu se potrivește pe șabloanele societății.
