Arhiva pentru categoria ‘KissFM Timisoara’



KissFM te duce la Snowman Fest 3.0

Hai cu noi la Snowman Fest 3.0! Nu trebuie sa iti faci griji pentru cine conduce fiindca te ducem si te aducem noi gratis! Trimite un mesaj care sa contina KISS la 0721288923 si rezerva-ti loc in autobuzul KissFM!

Plecam sambata, 27 ianuarie la pranz. Ne intoarcem duminica dimineata, imediat dupa petrecere! Dam si o pereche de skiuri acolo. Festivalul se tine la Casa Baraj. Din line-up fac parte Livio si Roby, Einzelkind, Arapu, Direkt si Vlf.
Haide, anunta-ti gasca si veniti toti cu noi! Singura conditie este sa fiti majori!

Tag-uri: , , , ,

Comentarii: Nu sunt comentarii »



Zapada, zapada si iar zapada

A inceput de ieri sa cada cate-un fulg, acum a stat! Si rau a facut ca a inceput sa ploua. Din seria “amintirile Anei” vine si postarea de azi.

De cand ma stiu, ador zapada! Sa ninga cat mai mult, cu fulgi cat mai mari. Treaba asta mi se pare unul dintre cele mai frumoase lucruri de pe Pamant. Daca se intampla sa fiu si la sat, e ideal. Acolo nu prea se curata drumurile (nu, nu stau la capatul lumii) si zapada ramane relativ curata. Treaba ca nu se prea curata drumurile ne bucura cand eram mici. Gaseam pe cineva cu masina si care era dispus sa ii legam un sir de saniute dupa masina. Ce urma e evident. Distractia se termina cand, la o curba, una dintre sanii se rostogolea si cei care erau pe ea si-o cam incasau.
Locuri unde sa ne dam cu sania nu prea aveam. In spatele cimitirului era ceva ce candva fusese un sant mai mare. Ne-am dat seama repede ca de pe marginea lui, pana jos, putem face partie. Dupa o zi din asta ajungeam acasa morti de oboseala si uzi pana la suflet, dar fericiti peste masura.
Evident ca nu aveam haine asa de fashion cum au copiii de acum. Stiti caciulile alea de se trageau peste cap si iti acopereau cumva si gatul de-a roata? Le-am urat din tot sufletul, doar ca nu aveam voie sa ies afara daca nu o luam. Stiu ca eu mai aveam o salopeta rosie pe care am purtat-o multi ani.
Astea-s vremuri de mult apuse si acum cand ma gandesc, ma ia nostalgia si ma simt batrana. Asa ca let it snow!
De: Anamaria Groze

Tag-uri: , ,

Comentarii: Nu sunt comentarii »



Serbarile mele anormale

Cum e ultima saptamana de scoala/gradinita inainte de Craciun, e plin de serbari. Stateam si ma gandeam la treaba asta si la serbarile mele de Craciun. Mi-am dat seama ca nu imi amintesc aproape nimic.

Lucrul pe care il stiu clar era faptul ca la mine nu venea nimeni. Parintii mei plecau dimineata devreme la lucru si se intorceau seara. Sora mea era la serbarea ei. Nu, nu era o drama, eram obisnuite sa avem grija noi de noi inca de mici. Pe langa asta, aveam si libertate mai mare. Fiind fata, ar fi trebuit sa am parul prins in nu stiu cate codite impletite in zece feluri si alte avioane. Eu scapam de chinul asta. Da, treaba asta pentru mine era tortura. Ma pieptanam (daca aveam chef) si aia era tot. Stiu clar si ca era mai putina presiune pe umerii mei. As fi avut emotii daca ai mei ar fi fost in public.

Un alt lucru pe care mi-l amintesc era faptul ca faceam repetitii pana ne ieseau versurile colindelor pe nas. Invatatoarea noastra se agita extrem de mult. Parca am fi pus in scena un show pe Broadway. Mai stiu si ca primeam cadouri dupa serbare. Era o plasa cu o portocala si ceva dulciuri de calitate nu tocmai stralucita. Neaparat mai erau pufuleti. Ocupau mult spatiu in punga si erau ieftini.

Stiu ca intr-un an am primit pachete din Marea Britanie. A fost mare bucurie in satul nostu. Eram prin clasa a doua si imi amintesc ca in fiecare pachet era o scrisoare. Evident ca era in engleza si evident ca noi eram pamant de flori la capitolul asta, deci nu am inteles nimic din urarile alora.

Cu toate astea, imi e tare dor de anii aia. Mai ales ca acu’ nici macar dulciurile alea nu le mai primesc.

De: Anamaria Groze, stagiar harnic KissFM Timisoara

Tag-uri: , ,

Comentarii: Nu sunt comentarii »