Posturi cu tag-ul ‘copilarie’



Serbarile mele anormale

Cum e ultima saptamana de scoala/gradinita inainte de Craciun, e plin de serbari. Stateam si ma gandeam la treaba asta si la serbarile mele de Craciun. Mi-am dat seama ca nu imi amintesc aproape nimic.

Lucrul pe care il stiu clar era faptul ca la mine nu venea nimeni. Parintii mei plecau dimineata devreme la lucru si se intorceau seara. Sora mea era la serbarea ei. Nu, nu era o drama, eram obisnuite sa avem grija noi de noi inca de mici. Pe langa asta, aveam si libertate mai mare. Fiind fata, ar fi trebuit sa am parul prins in nu stiu cate codite impletite in zece feluri si alte avioane. Eu scapam de chinul asta. Da, treaba asta pentru mine era tortura. Ma pieptanam (daca aveam chef) si aia era tot. Stiu clar si ca era mai putina presiune pe umerii mei. As fi avut emotii daca ai mei ar fi fost in public.

Un alt lucru pe care mi-l amintesc era faptul ca faceam repetitii pana ne ieseau versurile colindelor pe nas. Invatatoarea noastra se agita extrem de mult. Parca am fi pus in scena un show pe Broadway. Mai stiu si ca primeam cadouri dupa serbare. Era o plasa cu o portocala si ceva dulciuri de calitate nu tocmai stralucita. Neaparat mai erau pufuleti. Ocupau mult spatiu in punga si erau ieftini.

Stiu ca intr-un an am primit pachete din Marea Britanie. A fost mare bucurie in satul nostu. Eram prin clasa a doua si imi amintesc ca in fiecare pachet era o scrisoare. Evident ca era in engleza si evident ca noi eram pamant de flori la capitolul asta, deci nu am inteles nimic din urarile alora.

Cu toate astea, imi e tare dor de anii aia. Mai ales ca acu’ nici macar dulciurile alea nu le mai primesc.

De: Anamaria Groze, stagiar harnic KissFM Timisoara

Tag-uri: , ,

Comentarii: Nu sunt comentarii »



Despre petarde, artificii si copilarie

Stii ca ai crescut cand nu mai il astepti pe Mos Craciun cu sufletul la gura. De fapt, dupa o varsta nu il mai astepti deloc ca esti constient ca nu mai ai nicio sansa. Mai stii ca ai crescut cand nu te mai distrezi cu artificii si petarde cumparate la negru. Ei bine, in privinta asta si legile au devenit mai stricte. Eu m-am nascut inainte de 2000 si pe cand eram eu mica, lucrurile erau mai permisive.

Am crescut la sat si distractia din perioada asta era sa sperii cat mai multi oameni cu o singura petarda. De obicei ne distram cu petarzi din alea micute. Erau mai ieftine si mai multe. Era sarbatoare cand aveam din alea mari ce se aud foarte tare.  Imi amintesc ca le cumparam de la oameni de prin sat. Erau cativa care erau un fel de “dealeri”. Nu stiu de unde le aduceau, dar aveau duzine intregi.
Cand ne saturam de speriat grupuri, luam oamenii pe rand. Daca cineva trecea pe strada, ne luam fetele de copii nevinovati. Cand staim ca persoana respectiva a ajuns in punctul potrivit, aprindeam o petarda si i-o aruncam cat mai aproape de picioare. Evident ca omul se speria teribil, insa pe noi ne amuza la culme. Am primit injuraturi si reactii violente, dar meritate. Acum cand stau sa ma gandesc, imi dau seama ca am fi putut sa omoram oameni. Ma mir ca nimeni nu a facut infarct.
Artificii aveam putine. Din alea putine, mai pastram in ideea ca le folosim la vreo zi de nastere. Partea proasta era ca pana atunci ajungea umezeala la ele si nu mai erau bune de nimic.
Mi-e cam dor de vremurile alea, insa nu cred ca as mai putea sa fac asa ceva. Nu neaparat de mila oamenilor, ci pentru ca stiu ca s-ar speria cainii.
Atentie, nu folositi petarde sau artificii daca nu sunteti o persoana autorizata!

Tag-uri: , , ,

Comentarii: Nu sunt comentarii »