Cei mai mișto turiști întâlniți de cuplul care a lăsat lumea ca să facă turism în România

Pe Rareș și Gabriela ți i-am prezentat anul trecut, când am ajuns drept turistă la ei. În lunile de-atunci și până acum am tot vorbit cu ei și mi-au mai spus de ce turiști le-au trecut pragul. Așa că ți i-am adunat pe cei mai mișto aici, să vezi cine mai e interesat de România și ce mai cred alții despre ce-avem noi aici.

Dacă te întrebi de ce turiștii din Peșteana, de la acest retreat, ar fi altfel decât ce au pensiunile sau hotelurile, ei bine, genul ăsta de loc pe care Rareș și Gabriela îl au e mai cunoscut și mai popular printre străini decât printre români. Cei doi mi-au confirmat cu o statistică: cei mai mulți turiști sunt străini, cam 90% din musafiri. Este ușor de observat asta și din recenziile primite de aceștia pe Airbnb, acolo unde, din trei comentarii, unul este de la un străin.

După cum am spus, afacerea nu este una veche și se pare că le merge din plin, având în vedere că Rareș și Gabi s-au extins cu încă o căsuță în copac, pe lângă cea deja existentă și extrem de cerută.

O americancă îndrăgostită de peisajele de la noi după ce a văzut un documentar

Cel mai recent turist străin din retreatul lor a fost o americancă de culoare, care lucrează ca educatoare în Japonia, la 300 de kilometri de Tokyo. Pentru a ajunge la ei, aceasta a trecut printr-o încrengătură de conexiuni de transport.

„A luat un autobuz de noapte până în Tokyo, din Tokyo a zburat până în Seul, unde, din cauza întârzierilor, a pierdut avionul pentru Frankfurt. A stat o noapte în Seul, a luat avionul până în Germania. Din Germania a zburat la București, iar din București a venit cu un tren, din două schimburi, pentru că a pierdut autobuzul direct București-Hațeg. De la gară, a preluat-o un taxi pe care l-am trimis noi, intuind că într-o gară micuță precum Subcetate nu va găsi nimic altceva în noaptea de Paște, în afară de doi-trei câini vagabonzi“, mi-a povestit Gabriela.

A stat acolo cinci nopți și le-a rugat pe gazde s-o însoțească până la Castelul Corvinilor și la Cetatea Devei, pentru că nu avea cu ce să se deplaseze. „Și-a dorit de mică să vină în România pentru că a văzut un documentar, în copilărie, în care se vorbea despre minunatele peisaje din țara noastră. În plus, știa că multe case de producție cinematografică au ales să filmeze în România datorită acestui lucru“, mi-a mai zis Gabriela.

Biciclistul din Costa Rica care a mers patru ani prin lume

Pare greu de crezut, dar nu americanca și drumul ei nebun până în România te dă pe spate cu ambiția de-a vedea România. Cel mai „excentric“ turist străin ajuns la cei doi a văzut lumea pe bicicletă. Rareș și Gabriela și-au înscris retreatul și pe o platformă care face legătură între bicicliștii care călătoresc în jurul lumii și ei sunt de părere că cei mai interesanți sunt aceștia.

„Am găzduit bicicliști din Africa de Sud, Brazilia, Olanda sau Costa Rica. Cel mai perseverent a fost biciclistul din Costa Rica, un tip care care călătorește și acum, după patru ani. Recent l-am văzut la o televiziune Japonia când a ajuns acolo. Avea o prietenă pe care a cunoscut-o în Costa Rica, find japoneză, iar ea îl aștepta acolo. Probabil se iubesc și el a bătut toată lumea pe bicicletă până la ea“, a completat Gabriela.

În cazul ăsta, înțeleg de ce vin bikerii în zona asta. Drumurile care leagă micile sate din Țara Hațegului sunt bine asfaltate și, cel mai important, aproape pustii, așa că te poți da cu bicicleta și-n zig-zag, pe-acolo, dacă vrei. Te mai întâlnești cu ceva turme de oi, dar nici ele n-au vreo treabă cu tine, nici tu cu ele. Iar peisajul, ți-am mai zis, e belea!

Străini care caută liniște (sau iarbă), reuniuni de familie și amestec de naționalități

Când am fost la Rareș și Gabriela și-am stat într-una dintre cabanele lor, mi-am zis c-ar fi foarte cool să vii c-un grup numeros acolo. Gândire de om dus prea des la pensiune, se pare.

Rareș mi-a povestit de un grup ceva mai vesel din Brazilia. „Au venit cu tot cu steag și l-au agățat de balcon, la cabană. Era o româncă care a studiat prin Sao Paolo, combinată cu un brazilian. Au venit cu familia lui. Și bătrânul, de cum a intrat, m-a întrebat dacă avem iarbă aici. Dacă mai trăia bunică-mea și-i vedea!”.

Cei doi evită astfel de situații, tocmai pentru că turiștii veniți aici asta caută: liniștea și izolarea. De exemplu, o tipă a închiriat o cabană de șase locuri, ca să stea singură și-n liniște.

„În general, vin cupluri sau, cel mult, două cupluri prietene și familii cu unul sau doi copii. Majoritatea caută liniștea, iar, în felul acesta, le este garantată și lor, și nouă. În același timp, aproape zilnic sau în weekenduri, cu precădere, putem să avem diversitate: într-o cabană, doi nemți, într-altele doi israelieni, doi londonezi sau doi australieni“, mi-a spus Gabriela. Tot ea își amintește de o situație despre care tu, dacă ești genul impresionabil, ai zice că-i desprinsă dintr-o telenovelă: o reuniune de familie.

„Am avut o cehoaică plecată în Australia de când era mică - avea 50 de ani. A venit cu fiica ei și o prietenă a fiicei, iar aici și-a dat întâlnire cu sora ei care trăiește în Elveția și pe care nu o văzuse de doi ani. Sora a venit cu fiul și fiica ei, copii care vorbeau doar germană, iar ele se înțelegeau în cehă și engleză.“

Cei mai mulți străini se așteaptă să găsească sărăcie, câini vagabonzi și mizerie ca-n India

Am aflat și de un scriitor belgian care a stat două luni la ei și a scris o carte SF în acest timp. Tot într-o vacanță de lucru a fost și un programator român, care a stat o lună și a creat câteva jocuri online. Apoi, a fost o americancă cu un defect la picior, retrasă la ei timp de două luni jumate, și un alt american, veteran al războiului din Irak, care a stat și el o lună. „Tipul era din Texas. A fost și în Afganistan doi ani, încorporat în armata americană. Vorbea foarte tare și cu accent super ciudat. L-am luat de la autobuz și a apărut încălțat în ciocate și cu încă o pereche de ciocate noi în mână. După ce-a plecat, mi-a dat un mesaj că a aflat de Arsenie Boca și m-a rugat să merg și să-i aprind și lui o lumânare acolo”, mi-a spus Rareș.

Ce au în comun toți acești străini veniți în vacanță într-un sat de lângă Hațeg? Majoritatea vin în pentru natură, poveștile cu urși și castelele medieval din zonă. Cei mai mulți au auzit ceva-ceva despre România de la prieteni și colegi de muncă români și au încercat să descopere cum e.

„Majoritatea străinilor cred că noi, românii, ne dorim să fugim din țară, că suntem săraci și că avem mulți câini vagabonzi sau că circulăm pe străzi ca nebunii sau aruncăm gunoaiele pe stradă. Ultimele trei sunt mai greu de schimbat, dar, cu siguranță, rămân șocați că noi, aici, în Țara Hațegului, ne iubim pământurile, că acesta este locul în care vrem să trăim, nu în altă țară, și că peisajele naturale pe care le avem aici sunt deosebite“, a conchis Gabriela.