Insulele Orkney din Oceanul Antarctic sunt la fel de îndepărtate pe cât sunt de idilice, un grup de insule înzăpezite, înconjurate de ape presărate cu aisberguri pe care mișună o grămadă de vietăți neatinse încă de impactul cu omenirea. Pinguinii, focile și balenele sunt doar câteva dintre speciile care pot fi întâlnite în acest colț neprihănit al Antarcticii – cea mai sălbatică zonă din lume și una dintre ultimele frontiere conservate ale planetei.
Viitorul Antarcticii are impact și asupra noastră, nu doar asupra animalelor sau oamenilor de știință care lucrează în zonă. Schimbările climatice au dus deja la temperaturi fără precedent în anumite părți ale continentului care au început să se încălzească într-un ritm foarte rapid. Gheața topită și creșterea nivelului mării vor avea consecințe devastatoare; krilli – niște crustacee mici care se pescuiesc la scară mare în Oceanul Antarctic – elimină anual din atmosferă tot atât dioxid de carbon pe cât produc toate gospodăriile din Marea Britanie. Știința avertizează clar: trebuie să protejăm Antarctica cu orice preț.
Ecosistemul marin al acestei locații izolate – la sute de kilometri de cel mai apropiat vecin – e amenințat de o practică secretă și riscantă: transbordarea, o portiță legislativă în regulamentul industriei internaționale a pescuitului, care ascunde unele dintre cele mai distructive și periculoase operațiuni.
Transbordarea e procesul prin care cargoul – fie că e vorba de pește, echipament sau provizii – e transferat între o barcă și alta, când acestea sunt legate între ele pe mare. Se întâmplă când vasele de pescuit predau prada unor nave frigorifice, ca să le poată păstra proaspete cât timp mai rămân în acțiune pe mare în regiuni izolate, fără să mai fie nevoie să meargă să descarce în port. În schimb, vasele frigorifice oferă navelor de pescuit orice au nevoie, de la combustibil și mâncare până la pescari care să mențină ambarcațiunea în funcțiune. Din păcate, departe de ochiul legii, în aceste situații au loc tot felul de abuzuri ale drepturilor omului și se exploatează marea în condiții catastrofice.
Chiar acum, VICE călătorește prin Antarctica la bordul MV Esperanza, una dintre navele Greenpeace, în cadrul unei expediții care are scopul de a investiga impactul industriei pescuitului în apele ei înghețate. Zi și noapte, o echipă de cercetători Greenpeace stau lipiți de hărți, tabele și sisteme de urmărire, ca să supravegheze o zonă în care puțini se aventurează. Iar acum, într-un raport întocmit pe parcursul a trei ani, Greenpeace încearcă să dezvăluie care-s riscurile pe care le aduce aduce cu sine acest proces atât de puțin înțeles.
Când vasul Greenpeace a venit, săptămâna aceasta, ca să supravegheze insulele Orkney, trei transbordări erau în desfășurare. Niște cutii cu krilli erau transferate de pe o barcă pe alta. Cu ajutorul unor informații de la Global Fishing Watch și ale unor cercetări efectuate de mai multe surse maritime, Greenpeace a întocmit un dosar cu 416 nave frigorifice riscantecare operează pe mare.
Aceste bărci au fost categorisite drept riscante în funcție de o combinație de factori care includ zonele geografice în care se desfășoară operațiunile, timpul petrecut pe ocean, deținerea de vase cu o istorie de pescuit ilegal, perioade de activitate în care nu erau disponibile informații de urmărire prin satelit și vizitele în porturile cu legislații șubrede.
Navele astea sunt o amenințare pentru oceanele noastre pentru că facilitează pescuitul neregulamentar, estimat la o valoare anuală între zece și 23,5 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă 15 procente din pescuitul global. Pescuitul ilegal și neraportat are loc când bărcile încalcă legislația sau acordurile internaționale care au scopul de a monitoriza activitățile și de a le menține la nivele sustenabile. Asta poate însemna orice, de la utilizarea unor metode interzise, nocive pentru mediu, la pescuitul în exces sau prinderea de specii protejate. Și din cauză că pescarii nu raportează prada, e imposibil să le urmărești activitățile.
Pescuitul nereglementat se referă la activitatea în apele internaționale – aproape 45 de procente din planetă – unde nu prea există sau nu se aplică legile. În lipsa controlului și a supravegherii, oceanele nu pot fi protejate de distrugere. Din acest motiv, Uniunea Europeană a restricționat orice formă de pescuit neregulamentar între granițele sale.
E un sistem care amenință și drepturile lucrătorilor de la bordul navelor. S-au documentat pe plan internațional multe cazuri de pescari care erau obligați să muncească într-un ritm epuizant în condiții nesigure, fără să fie plătiți la timp, cu documentele confiscate și chiar lipsiți de acces la apă potabilă. Procesul de transbordare acoperă cazurile de acest gen. Suprapescuitul destabilizează ecosistemele marine și distruge economiile locale, iar transbordările permit ca flote întregi de nave să opereze în afara legii și să-și ascundă prada pescuită ilegal.
În cadrul unor cercetări la care a participat și VICE, Greenpeace a dezvăluit nivelul la care operează navele frigorifice care fac transbordări, chiar și în oceanele protejate ale Antarcticii. Apele Antarcticii, supravegheate de Comisia pentru Conservarea Resurselor Marine Antarctice (CCAMLR), ar trebui să aibă un management foarte bun al pescuitului, și totuși, multe vase neregulamentare operează aici regulat, iar Greenpeace a strâns dovezi că acestea ar avea la bord o încărcătură ilegală de pești.
În ultimii trei ani, 26 de nave frigorifice au operat în Antarctica și au fost inspectate de autoritățile portuare de 168 de ori. În cel puțin 119 dintre cazuri, inspecțiile au dat greș, ceea ce înseamnă o rată de eșec de 70%.
„Procesul șocant de transbordare din Antarctica e o bombă cu ceas. Dacă va rămâne neverificat, ar putea cauza daune catastrofale acestui ecosistem fragil”, a zis Will McCallum, liderul campaniei Protect the Oceans lansată de Greenpeace.
În 2017, o navă frigorifică s-a scufundat după o transbordare în Antarctica. La ora 5 dimineața în data de 5 mai 2017, barca a lansat un mesaj de ajutor după ce s-a izbit de un ghețar. După ce vasul a luat apă două zile, căpitanul a decis să-l abandoneze. Echipajul de 43 de persoane a fost evacuat pe alt vas. Nava care s-a scufundat transporta 560 de tone de țiței greu, care e interzis în Antarctica din 2011, pentru că e foarte riscant pentru mediu.
„Aceste vase operează într-un mediu neprihănit, deci e esențial să respecte cele mai înalte standarde de siguranță, dar e clar că nu se întâmplă asta”, a adăugat McCallum și a cerut Comisiei Oceanului Antarctic să împiedice vasele cu un istoric dubios să mai intre în zona sălbatică.
VICE va sta și următoarele câteva săptămâni la bordul navei MV Esperanza, în Antarctica, alături de cercetătorii care încearcă să dezvăluie activitățile ilegale și nocive pentru mediu, cum e transbordarea.
Articolul a apărut inițial pe VICE UK.
