Din 15 mai România iese din starea de urgență și intră în starea de alertă. Asta înseamnă, între altele, că tot de la acea dată, se vor deschide saloanele de coafură, cabinetele stomatologice și muzeele, respectând însă regulile de distanțare socială. Restaurantele, cafenelele și cluburile însă mai au de așteptat următorul calup de măsuri de relaxare care „va veni probabil la începutul lui iunie, pe urmă la mijlocul lui iunie, și așa mai departe”, cum spunea președintele Iohannis într-o conferință de presă de luni, 4 mai.
„Noua normalitate” vine, așadar, mai târziu pentru domeniul HoReCa și, dacă pentru lanțurile mari de restaurante pierderile din această perioadă ar putea fi recuperate mai ușor, micile afaceri au încercat tot felul de strategii pentru a ieși la mal după lunile de izolare.
HoReCa, grav afectată de criză
La începutul lunii martie, Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România estima că din cifra de afaceri a sectorului HoReCa (aproximativ trei miliarde de euro), 2,4 miliarde se vor pierde din cauza crizei de coronavirus. De la instituirea stării de urgență, în 45 de zile, aproximativ un milion de contracte de muncă au fost suspendate şi alte peste trei sute de mii încetate. Așa a ajuns industria HoReCa să fie una dintre cele mai grav afectate, cu o rată a şomajului care a atins 60% şi care riscă să ajungă la 90%.
Se pare că nici soluțiile oferite de stat nu au venit la timp.
De aceea, micii antreprenori din Capitală au înțeles că trebuie să acționeze rapid pentru a-și conserva sau salva afacerea. Unii dintre ei au ales să-și continue activitatea prin colaborarea cu serviciile de delivery sau chiar prin livrare proprie, în timp ce alții au pus lacăt pe ușă pentru sănătatea lor, a angajaților și a clienților.
Am stat de vorbă cu oamenii din spatele unora dintre cele mai cunoscute afaceri din București ca să văd cum se descurcă în perioada asta, ce soluții au găsit să facă față crizei și dacă asta chiar îi ajută pentru a putea reveni odată ce legea o va permite.
La balls. soluția a venit la borcan
Ala Dumitrache deține balls., un loc mic și fancy unde poți să mănânci poate cele mai bune chifteluțe din tot Bucureștiul. Ala zice că servește „comfort food suprem”. Înainte de începutul crizei de coronavirus, Ala avea clienți care veneau zilnic să mănânce la ea. După ce autoritățile au decretat stare de urgență, ea și colegii s-au conformat și au închis localul. Dar antreprenoarea nu s-a lăsat bătută, mai ales că avea de plătit facturi, așa că a venit cu o soluție ca afacerea ei să continue.
„Mi-a venit ideea asta cu marinara la borcan, în care cred foarte tare. În zilele alea de la început când au apărut memele cu hârtia igienică și dezinfectanții, observasem unde făceam eu aprovizionarea că și rafturile de paste se goliseră. Avea sens, lumea o să gătească mult acasă, dar nu toți sunt gospodine. Sosul nostru de roșii cu cimbru, un pic iute, după o rețetă marocană culeasă de Paula Wolfert, de la chiftelele de oaie sau veggie, mi s-a părut răspunsul la: «Cum aș putea ajuta oamenii să-și facă mâncare mai bună și cum m-aș putea ajuta să le rămân în viața de zi cu zi în continuare?»”, spune Ala.
Ea singură gătește trei feluri de sos, singură le ambalează și sterilizează, le duce apoi de acasă, cu mașina, la cârciumă și înapoi, „cu minime drumuri la Mega și un OCD obositor cu dezinfectatul oricăror suprafețe imaginabile în bucătărie”, povestește Ala.
La început Ala a livrat singură mâncarea, iar dacă vrei un borcan, poți să-l ridici singur de la shop. Între timp, și-a dat seama că are nevoie și de serviciile de delivery pentru a face față comenzilor tot mai numeroase.
În condițiile date, Ala zice că borcanele cu marinara ar putea să fie colacul de salvare de care au nevoie, deși trebuie să plătească în continuarea chiria spațiului și utilitățile: „Am pornit în luna mai, anul trecut, adică de foarte puțin timp calculat în ani-Horeca, deci și o săptămâna de biznis neoperațional se simte tare. O lună e nasol, două-trei luni vor fi foarte greu de dus odată ce redeschidem în termeni de datorii cumulate, peste trei luni om trăi și om vedea. Dar sunt optimistă, altfel nu făceam munca asta oricum”.
Serviciile de delivery cer procente „nesimțit de mari”
Nici Melinda Teohari, de la Paninaro de pe Luterană, locul unde în fiecare zi aveai rețete noi de burgeri, ciorbe sau castraveți murați pane, nu se simte compatibilă cu serviciile de delivery din cauza procentelor „imense”, spune ea, pe care aceștia le cer. Cheltuielile ar fi mai mari și nu ar mai fi rentabil să faci mâncare. În plus, fiind un local nou, cu cinci luni de activitate, investiția a fost amortizată abia la începutul anului.
„Pentru noi nu merită, nu reușim să acoperim salarii, chirii, utilități. Suntem la început, livrăm prea puțin să fie efectiv rentabil. Procentele cerute de serviciile de livrare sunt nesimțit de mari, parcă am fi asociați, nu colaboratori. Dar la chirie și salarii nu i-am văzut sa cotizeze”, spune Melinda.
Pentru moment, angajații de la Paninaro au intrat în șomaj tehnic, însă pe viitor Melinda nu știe ce soluții o să aibă: „Toți banii pe care i-am avut în firma i-am folosit pentru a ne plăti angajații, iar din aprilie i-am băgat în șomaj tehnic. Mi-ar plăcea sa avem altă soluție, dar nu avem bani. Vom face tot posibilul să deschidem când se va putea. Apoi om vedea ce ne rezerva viitorul”.
Singura soluție de supraviețuire
La SWITCH.eat listarea pe platformele de delivery a fost singurul mod în care afacerea pusă la cale de Sabina Sfetcu și Mihai Lazăr putea să continue.
„Eram listați pre-criză și făceam și delivery, acum doar am diversificat, adică ne-am listat gradual și pe alte platforme de delivery. Exista și un plan incipient de a ne organiza cu delivery propriu, dar aici sunt implicate reautorizări la DSV, care, momentan, nu face acțiuni în teren pentru asta. De ce? Pentru că e singurul mod în care putem lucra chiar și în actualul mod de «subzistență»”, cred cei doi.
Chiar și așa încasările au scăzut dramatic pentru SWITCH.eat. „Suntem undeva la 20-25% din încasările de luna trecută, încercăm să urcăm spre 30-33% în următoarea perioada (30-60 zile) prin diversificarea ofertei de delivery și acțiuni de marketing”, mai spun ei.
Asta a însemnat că o parte din personal a avut de suferit și a intrat în șomaj tehnic: „Am fi fost nevoiți să închidem anumite contracte de muncă. Aveam 17 angajați înainte de criză coronavirus, avem 17 și acum, doar că șapte sunt în șomaj tehnic”.
Sabina și Mihai estimează, în condițiile date, că afacerea lor va reveni pe linia de plutire între șase luni și un an în funcție de perioada de recesiune și de comportamentul de consum al oamenilor.
QP Pub se bazează pe fidelitatea clienților
Dar pandemia de coronavirus nu a afectat doar afaceri deschise recent, ci și localuri cu tradiție în București. Flori Sandu este manager de locație la QP Pub, singurul bar din România care a intrat în top 3 al unui clasament cu cele mai bune 50 de baruri din Europa. Este pub-ul „din spate de la Universitate”, care forfota de oameni în fiecare seară. Odată cu intrarea în starea de urgență, și patronii QP au fost nevoiți să pună lacătul pe ușă.
Flori lucrează aici de șase ani, de pe vremea când pub-ul se numea Que Pasa și spune că, cele două luni de izolare i-a pus pe toți cei zece angajați în șomaj tehnic. Înainte de a închide, au încercat câteva zile să livreze mâncare, dar au renunțat pentru că nu era rentabil. „Folosim această pauză ca să facem o analiză a business-ului și să pregătim modul în care vom funcționa pe viitor.”
Nu s-au gândit la nicio reprofilare pe timp de pandemie, dar speră ca toți clienții fideli să rămână fideli și „atunci când vom deschide să vină pentru mâncare făcută cu dragoste și pentru băuturile lor preferate. Atunci va fi vremea când ei ne pot ajuta și vom avea cea mai mare nevoie de ei, pentru că vom începe cu pușculița golită după perioada de stat acasă”.
Nu știu încă dacă vor deschide terasa după 15 mai, având în vedere că pentru a respecta toate condițiile de distanțare și igienă e nevoie de un spațiu de cel puțin 1,5 metri între mese și de achiziționarea unor termoscannere pentru a măsura temperatura clienților.
Cafenelele își pot reveni repede, deși au pierderi mari
Nici cafenelele nu o duc prea bine, deși unele dintre ele au decis să-și continue activitatea prin livrare cum e cazul celor de la Beans & Dots sau de la Vanfruct.
Ciprian Cosma, care deține cafeneaua T-Zero, a închis la nici două săptămâni de când au fost confirmate primele cazuri de coronavirus. Pentru o perioadă a ales să vândă cafea de la geam, dar în scurt timp și-a suspendat activitatea. Chiar și așa crede că afacerea lui își va reveni destul de repede.
„Fiind vorba de un produs relativ ieftin, consumat de multă lume, considerat de unii aliment de bază, nu cred că va dura mult până să ne revenim”, spune el.
Ca să-și protejeze afacerea a ales ca singurul angajat pe care îl are să între în șomaj tehnic și să aibă în vedere listarea pe serviciile de delivery. „Ne gândim să revenim pe delivery când se va încălzi vremea, cu produse reci, cold brew în principal”, arată el.
La Urbarn, Aniela Nica a ales să nu mai vândă deloc cafea pe o perioadă nedeterminată. Asta pentru că a constatat o reducere cu 50% a clienților în săptămâna declarării stării de urgență, dar și pentru că încasările i-au scăzut cu 80% în luna martie. Chiar și așa, și-a păstrat angajații și s-a folosit de soluțiile oferite de stat.
„Angajații sunt în continuare parte în echipa și ne străduim să îi sprijinim oricum putem în săptămânile ce urmează, chiar dacă veniturile sunt ca și inexistente. Nu s-a pus problema concedierii nici măcar o secundă”, spune ea.
De aceea nu a luat în calcul să livreze cafele. „Cafeneaua este închisă complet pentru clienți și nu servim nici măcar la geam. Pentru noi, siguranța în comunitate nu se negociază și am considerat că este mai bine să nu oferim nimănui motive suplimentare să iasă din casă. Astfel, am restrâns livrările către cafea la pungă, măcinată sau boabe, și unele băuturi îmbuteliate”, precizează Aniela.
#CafeaPentruSpitale, o inițiativă unde și tu poți ajuta
În schimb, s-a implicat în acțiunea caritabilă #CafeaPentruSpitale, inițiată de Beans&Dots, prin care îndeamnă oamenii să cumpere un card virtual, echivalentul a cinci cafele, cu ajutorul căruia ajută la livrarea cafelei pentru doctorii din spitale. Astfel, au fost făcute livrări pentru Spitalul de Urgență Floreasca, Maternitatea Polizu, Spitalul Universitar și Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, printre altele.
„Fondurile strânse se transformă în pungi de cafea livrate medicilor din principalele spitale din București afectate de coronavirus”, spune Aniela.
La începutul lunii aprilie se donaseră peste două mii de cafele pentru cadrele medicale din București și Brașov. În acțiune s-au implicat mai multe cafenele și alți parteneri care au asigurat lapte sau espressoare automate.
