Solistul Savage Garden, 50 de ani, a scris un editorial emoționant, unde a vorbit despre lupta pe care a dus-o pentru a-și accepta sexualitatea, până în punctul „suicidului.” El a revenit la muzică și este recunoscător pentru noul album lansat.
„Noul meu album mi-a salvat viața. Eram într-un loc negru emoțional, unde nu înțelegeam că atât sexualitatea mea, cât și creativitatea mea fac parte din mine și pe măsură ce le negam, negam practic o parte esențială din mine. Am realizat că nu am fost niciodată eu, în vârful succesului pe care l-am avut. Ar fi fost un regret teribil să mă retrag, fără să revin în varianta mea autentică.”
Hayes pregătește un turneu în UK și spune că 80% dintre bilete s-au vândut în prima zi: „A fost o surpriză fantastică, după 10 ani departe de public.” În plan sentimental, el a avut o soție, din 1994 în 2000, iar apoi a recunoscut public că este gay; din 2013 este căsătorit cu Richard Cullen.
În 2017, el a vorbit despre cum a fost bullied pentru sexualitatea lui, în tinerețe, chiar și de tatăl lui, dar în eseul publicat recent în HuffPost notează gândurile întunecate pe care le-a avut. Savage Garden a avut un succes mondial și a vândut peste 26 de milioane de albume, dar Hayes spune: „nimeni nu știa că sunt profund nefericit, abia capabil să conțin secrete care aveau să mă distrugă emoțional și să mă trimită în punctul suicidului, în culmea faimei.”
Odată ce trupa s-a destrămat și căsnicia lui la fel, artistul a intrat într-o depresie puternică, unde obișnuia să doarmă cu zilele. În 2002 a început să vadă un psihiatru pentru a-și rezolva traumele din copilărie și notează cum antidepresivele „i-au salvat viața.”
În prezent este echilibrat, împlinit și fericit: „M-am acceptat cu totul în arta mea și nu mai simt rușine în jurul sexualității mele sau a sănătății mele mintale. Vorbesc despre ambele, deoarece cred că sunt conectate, și atunci când vorbesc despre ceea ce ne rușinează, sper ca prin lumina pe care o aduc tristeții să înlătur întunericul. În single-ul meu „Poison Blood”, mă gândesc la sănătatea mea mintală ca la o binecuvântare, un cadou și un blestem.”
