Nu-i așa că ți s-a întâmplat să-ți propui să te uiți la două-trei episoade dintr-un serial, ca să te relaxezi, dar să pierzi întreaga noapte? Și mie, de mai multe ori. Prima oară, acum mulți ani, când în câteva zile abia am închis ochii trei ore pe noapte și-am terminat două sezoane din Prison Break. De atunci, când e vorba de seriale, sunt ca tipul ăla care vine la o petrecere și nu pleacă până nu termină și ultimul strop de alcool din casa gazdei. Dacă mă prinde vreunul, nu mă las până nu-l isprăvesc (sau ajung la zi), chiar dacă la finalul maratonului numai relaxat nu mă simt. Dimpotrivă, de multe ori sunt mai obosit decât înainte să mă trântesc pe canapea și să mă holbez în ecran. Plus că mă-ncearcă și-un ușor sentiment de vinovăție c-am lălăit-o aiurea, timp în care aș fi putut să fac ceva mai util.
Dar se poate și mai rău. Am amici cărora li s-a întâmplat să plece de la serial direct la job sau care s-au gândit (destul de) serios c-ar fi cazul să se reorienteze în carieră după ce-au văzut Doctor House sau Suits. Maratoanele astea de seriale se cheamă binge-watching, un fenomen care există de la începuturile televiziunii, dar a atins cote maxime în ultimii ani, după apariția serviciilor de streaming online. În România nu s-au făcut încă statistici pe tema asta, însă cu toții avem măcar un prieten care apare dimineața cu ochii umflați și părul în toate direcțiile, epuizat și irascibil pentru c-a stat toată noaptea să se uite la The Walking Dead.
Am vrut să aflu ce alte efecte negative poate să aibă binge-watchingul, în afară de-o freză ciufulită și cearcăne, așa c-am vorbit cu Luiza Udrea, psihoterapeut cu experiență de opt ani.
VICE: În primul rând, zi-mi dacă e ceva în neregulă cu binge-watchingul.
Luiza Udrea: Nu pot spune cu certitudine că să te uiți o noapte întreagă la serialul favorit e ceva ieșit din comun. Dar, într-o variantă actuală a manualelor de diagnostic psihiatric, categoria adicțiilor a fost nuanțată și lărgită, ca să includă comportamentele compulsive la care oamenii apelează pentru eliberarea de stres și pe care le continuă în ciuda efectelor negative asupra funcționării lor emoționale sau sociale. Aici intră și vizionatul de seriale în exces.
Există anumite trăsături care favorizează comportamentul ăsta în exces?
Sunt câteva aspecte legate de adicția de un stimul la care apelăm ca să ne refugiem de stres. Cel mai adesea, stai să privești ore în șir la un ecran din dorința de relaxare, de evadare de la grijile cotidiene. Numai că, de la un punct încolo, deși te simți obosit, nu te mai poți opri din vizionat. Ulterior, ajungi să te simți tot mai obosit, frustrat, iritabil. Se-ntâmplă mai ales oamenilor cu adicții emoționale, cu dificultăți în organizarea eficientă a timpului și celor cărora le e greu să-și controleze impulsurile.
Chiar așa, de ce se simt oamenii mai obosiți după un maraton de urmărit seriale?
Pe de-o parte, din cauza suprasolicitării cerebrale pentru un timp îndelungat. Apoi, se petrec anumite schimbări: programul obișnuit e dat peste cap și apare modificarea ritmului de somn. De asemenea, o cauză de luat în seamă e și expunerea la lumina albastră a ecranelor, despre care s-a demonstrat că are efecte negative asupra ritmului zi-noapte.
Ce alte efecte posibile sunt pe termen scurt & lung?
Primul efect ar fi că-ți păcălești creierul că se relaxează, deși studiile arată că relaxarea e pur temporară, în general. După asta, pot să apară, în funcție de persoană: stări de agitație, de vinovăție c-ai petrecut prea multă vreme făcând ceva static sau fără utilitate, însingurare, depresie sau întoarcerea la factorii de stres inițiali. Pe termen lung, sunt de urmărit tendința de vizionare compulsivă și anumite probleme de control și comportament adictiv.
De ce se lasă oamenii captivați de binge-watching?
Lucrul esențial de urmărit e dacă apare acel fenomen de „atenție din inerție". Asta înseamnă că activitatea din partea de creier care procesează informații complexe este scăzută. Așa se explică, de exemplu, de ce show-uri TV puerile sau proaste primesc ratinguri mari.
Deși unele persoane se consideră selective, din cauza atenției de inerție ajung să se uite trei ore mai târziu la o emisiune oarecare. Dacă avem în vedere oameni care au o tendință compulsivă (sau de adicție), atunci inerția aceasta îi face să fie din ce in ce mai pasivi și mai puțin selectivi.
Dacă mă uit toată noaptea la un serial, îmi cresc șansele să intru în depresie?
Nu serialul e cel care ar putea adânci depresia, ci faptul că probabil erai deja dinainte într-o stare de deprimare. De multe ori, ajungi să te izolezi într-un ecran, la serialul preferat, tocmai pentru că n-ai o stare prea bună. Să ne-nțelegem: să apelezi la genul ăsta de refugiu nu e deloc greșit, dar ideal ar fi să nu fie singura modalitate și să nu devină un obicei. Câtă vreme alternezi perioadele de izolare cu cele de socializare și comunicare, lucrurile sunt în echilibru.
Deci, când ar trebui să-mi fac griji c-am exagerat?
Atunci când apare izolarea de amici & cunotințe și evitarea vieții sociale. În cazul ăsta, familia poate interveni ca suport, eventual să-ncerce să înțeleagă care sunt motivele din spatele alegerii de a sta cu orele în fața monitorului. Evident, sunt de evitat culpabilizarea și critica.
Altfel, e important ca persoanele care fac genul ăsta de maratoane de seriale să se întrebe dacă nu cumva apelează la asta ca un sedativ, chiar dacă nu le aduce satisfacție. Spre exemplu, dacă nu cumva aleg orice, fără selectivitate, doar să privească cum trece timpul sau ajung să se înfurie pe ei înșiși și se învinovățesc când continuă să facă asta mai multe ore.
Asta mă duce cu gândul la jocurile video. Sunt diferențe între binge-watching și obsesia pentru gaming?
Orice comportament compulsiv are la bază tendințele de dependență. Fiecare afectează diferit viața dependentului, dar, în general, sunt afectate aspecte importante precum viața relațională și profesională. Dacă vrei să le diferențiem cumva, îți zic că dependența de jocuri video poate să ducă la efecte specifice ca ruperea de socializare reală, fixație pe aspecte limitate ale vieții sau inhibarea nevoilor de relație & creștere profesională.
Vreau să mă uit la seriale cu orele, dar și să evit toate efectele astea negative. Ce trebuie să fac ca să-mi găsesc echilibrul?
Atât timp cât faci pauze și eviți genul ăsta de activitate foarte des, lucrurile vor fi în regulă din punct de vedere psihologic. În momentul în care corpul e dereglat în orice fel (epuizare, apatie, frustrare, iritare), înseamnă că trebuie să reconsideri acțiunile făcute.
Dacă stau cinci ore cu ochii în seriale, cât timp trebuie să iau pauză după?
N-am cum să-ți dau o temporalitate anume, pentru că fiecare își cunoaște limitele. Esențial e să rămâi în contact cu nevoile de mișcare, hrană, hidratare și odihnă ale propriului corp. În plus, să fii mereu conștient de cât de satisfăcătoare e activitatea asta, iar când devine din inerție, să te deconectezi.
