Acum trei ani, Valer Ciobănescu, șofer la RATB (actuala Societate de Transport București - STB), a simțit pedala de frânare a autobuzului 368 moale sub picior. „Eram la Orizont, am încercat să reduc viteza din timp, să opresc în stație, și am depășit cu aproape trei metri. Îmi băteau călătorii cu pumnul în geam”, îmi povestește el, în timp ce stăm de vorbă la o cafea, într-un mall bucureștean.
„Am băgat autobuzul în garaj și, bineînțeles, au zis că sunt nebun la cap”, îmi descrie șoferul reacția șefilor săi de atunci.
Ciobănescu, 51 de ani, dintre care 25 ca șofer, conducea un sindicat minoritar din STB, Sindicatul Șoferilor, așa că astfel de incidente, trăite și de alți colegi, ajungeau și la el. Și spune că nu erau puține. A scris memorii șefilor săi despre defecțiunile tehnice majore ale autobuzelor, dar nu a fost luat în seamă.
Așa că a ieșit cu ele în presă.
Drept urmare, Ciobănescu nu mai lucrează la STB din această primăvară.
„Sunt concediat de la 1 aprilie, în baza unei cercetări disciplinare absurde. Adică, legată de o postare pe Facebook, în timpul liber. Nicio treabă cu prevederile Contractului Colectiv de Muncă sau cu Codul Muncii. Nu eram în timpul serviciului, nu am îndeplinit sarcinile de serviciu defectuos”, spune Ciobănescu.
Postarea lui nu era cea mai elegantă din lume, dar era pe pagina sa personală. Practic, ea a fost doar un pretext, un punct culminant al relației tensionate dintre el și conducerea companiei de stat.
Regulamentul și „difuzarea oricăror informații”
Baza legală a concedierii a fost o modificare făcută în Contractul Colectiv de Muncă odată cu schimbarea conducerii interimare a STB, la începutul lui 2017, când directorul general Radu Paul Orzață (fost consilier general și membru PP-DD) a fost înlocuit cu Adrian Sorin Mihail (consilier general și membru PSD), un apropiat al primarului Gabriela Firea.
În noul regulament, la punctul 93, a apărut o prevedere în lista motivelor de sancționare a unui angajat: „Difuzarea sau colportarea în spațiul public – pe canale mass-media sau social media – a oricăror informații legate de STB S.A., în mod special a informațiilor ce pot genera o stare de nesiguranță în rândul călătorilor, cu consecințe negative asupra activității și imaginii STB S.A., precum și a relațiilor de colaborare cu terții”.
Felul în care conducerea societății înțelege libertatea de exprimare reiese dintr-o declarație a directorului din acea vreme: „Este democratic, vorbesc cât vor între ei, cu cine vor. Public, instituția vorbeşte prin persoana desemnată”.
Îngrijorat că autobuzele pot pune în pericol viața bucureștenilor, șoferul – de obicei pe 282, 143, 368 –, dădea deseori declarații în presă. Odată cu schimbarea conducerii, au venit și sancțiunile. „Mai vorbisem și înainte cu presa, am fost și la televizor, am dat declarații și la România Actualități. Dar nu era directorul pe care l-a pus Firea”, spune el.
„Au fost trei avertismente premergătoare concedierii. Primul s-a întâmplat acum doi ani cu un articol în care îi ceream primăriței Firea să vină să-i arăt problemele din RATB, că ea spunea că e totul OK.”
Ciobănescu spune că noul regulament încă nu era în vigoare și că a fost sancționat retroactiv: „Am săvârșit abaterea, în mintea lor, pe 18 sau 19 ianuarie, și regulamentul a intrat în vigoare pe 27”. A primit atunci un avertisment scris.
A urmat apoi o știre de pe Kanal D, în care a fost iar citat. „Dar nu i-am căutat eu, au cerut informații și eu le-am spus ce probleme sunt: că ne ies roțile pe stradă, că rămânem fără frâne, ceea ce s-a și întâmplat, nu am vorbit ca nebunul. Am mai spus că aveam cauciucuri all season, dar de fapt erau niște cauciucuri foarte periculoase pe regim de iarnă, se ducea autobuzul, pur și simplu, nu aveau aderență.” Pentru această declarație, Ciobănescu a fost sancționat cu tăierea a 10% din salariu pe trei luni de zile.
„A mai ars un tramvai și acum câteva luni”
Până să ajungă la presă, Ciobănescu a încercat calea oficială. „Am făcut un memoriu, în care am scris problemele, poate așa înțeleg, adresat și Consiliului General al Primăriei Capitalei și primarului.” În memoriu, acesta spunea, printre altele, că există o lipsă acută de piese, „că avem șefi iresponsabili, care vin la muncă doar să-și ia banii”, că posturile nu se ocupă pe bază de concurs.
„Îi avertizam că e posibil să ia foc și tramvaiele, că mergeau cu ele târâș. Nu le dădeau voie să intre la reparații. Îi amenințau pe șoferi că îi sancționează, le spuneau că intră în depou nemotivat, că nu au chef de muncă. Și, după șase luni, s-a întâmplat (n. red. - să ia foc un tramvai). A mai ars unul și acum câteva luni.”
Nu a primit niciun răspuns la acea adresă, dar au continuat sancțiunile. „Au tot spus că sunt calomnii, că nu e adevărat”, spune Ciobănescu despre reacțiile celor din STB. „Adică nu e adevărat că a ieșit roata pe stradă, deși chiar Pro TV a filmat? Am și alți colegi care au rămas fără frâne, unul a intrat în autobuzul din față și a făcut un prejudiciu de vreo 130 de milioane și șeful de autobază i-a spus să nu declare la poliție că a rămas fără frâne.”
Un comentariu pe Facebook, al treilea avertisment
La o postare a unei jurnaliste de la TVR2 care reclama că fusese agresată de controlori, Ciobănescu a comentat că de vină sunt șefii controlorilor, care le-ar impune o normă de amenzi.
Din nou, s-a trezit cu o sancțiune de 10% din salariu. Cele trei incidente au fost considerate „abateri repetate” și a fost concediat.
Ciobănescu a atacat în instanță deciziile conducerii STB. „Am câștigat, pe fond, pentru declarațiile pentru Evenimentul Zilei și Kanal D, pentru cea cu TVR încă ne judecăm. Am aflat că au făcut recurs pentru Kanal D.”
Am cerut o poziție oficială de la reprezentanții STB despre situația lui Valer Ciobănescu și deficiențele acuzate de el, dar nu am primit un răspuns.
În mod normal, Valer Ciobănescu ar fi trebuit să fie protejat de legea sindicatelor, care interzice concedierea liderilor, însă Sindicatul Șoferilor era minoritar, mare parte a celor peste 11 mii de angajați din STB fac parte din Sindicatul Transportatorilor din București.
Conform Codului Muncii, negocierile contractului colectiv de muncă se poartă doar între societate și sindicatul reprezentativ – adică cel cu cei mai mulți membri. „Sindicat reprezentativ care ori habar nu are ori se face că habar nu are [n. red. - ce se întâmplă în STB]”, acuză Ciobănescu. „Ca să meargă treaba bine, să nu supere pe nimeni.”
Fostul șofer spune că „sindicatul reprezentativ ne reprezintă doar la negocieri, în rest ar trebui să ne cheme și pe noi la ședințe, să avem un dialog deschis, să ne primească când avem probleme. Nu ne primesc”. Ulterior concedierii, două alte sindicate minoritare, APT și Transpublic, au fuzionat cu Sindicatul Șoferilor, și au creat Sindicatul Transpublic din STB S.A., care are acum nouă sute de membri, și ca o formă de sprijin pentru liderul concediat.
Primele bătălii, câștigate în instanță
La proces, Ciobănescu a adus în discuție și articolele de lege despre avertizorii de integritate. Nu știe dacă instanța le-a considerat probe în avantajul său, cert e că a câștigat.
„În cele două procese pe care le-am câștigat, instanța spunea că STB nu poate să-mi îngrădească libertatea de exprimare și dreptul de a-mi apăra membrii de sindicat.” Judecătorii nu au făcut nicio referire la legea avertizorilor de integritate.
„O să se supere Firea. Eu chiar vreau să o supăr pe doamna Firea, că de aia e acolo, să ne rezolve problemele. Vreau să vin și eu de drag la muncă și să nu pun în pericol viața călătorilor. Noi prestăm o meserie în sprijinul cetățenilor bucureșteni și pentru asta a fost aleasă primărița, să asigure un transport public sigur și civilizat. Dar ea nu a făcut altceva decât să ne bage pumnul în gură, nu să remedieze problemele.”
Până la rezolvarea proceselor, care mai poate dura cel puțin un an, Ciobănescu repară televizoare și mașini de spălat. „Mă descurc, mai știu și altă meserie.”
Și, evident, se ocupă de procese. „Din partea mea, poate să dureze oricât”, spune el.
Acest articol a fost realizat cu sprijinul Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate, Biroul pentru Europa de Sud-Est.
