Într-o zi de septembrie, medicul stomatolog Mihaela Cuțui Pardos și-a pus un scăunel în fața Ministerului Sănătății, s-a așezat și și-a deschis o carte. Era ziua în care a făcut greva foamei, după ce trimisese autorităților mai multe petiții despre „încălcări grave ale legii de către conducerea Colegiului Medicilor Stomatologi din România (CMSR)”, fără ca ministerul să ia vreo măsură. De data asta, în doar câteva ore, a atras atenția oficialilor și a fost invitată în biroul unui secretar de stat.
În urmă cu un an și jumătate, Cuțui a hotărât să nu mai tacă în fața neregulilor pe care le vedea în activitatea forului din care face parte. Așa a devenit avertizor de integritate.
Stomatologul care nu vorbea limba româna
Totul a început cu o comunicare deficitară de la centru spre teritoriu. Colegiul nu și-a informat medicii de modificările aduse unei legi care-i afecta direct, mai ales financiar.
„Ne-am trezit că ni se vor impune anumite taxe, anumite standarde, când noi avem criteriile noastre, avem colegiul, avem Ministerul Sănătății. Și toate acestea însemnau, în primul rând, bani. Am vrut să văd cum am ajuns noi în această poveste, pentru că nu se putea face nimic fără ajutorul Colegiilor”, povestește Cuțui.
Între timp, Colegiul Medicilor Generaliști începuse un demers împotriva acelei legi, căruia i s-au alăturat și stomatologii, ulterior. Cuțui spune că lupta a fost dusă de cei din teritoriu, nu de colegiul central.
Cazul care a dus la o coliziune frontală între medicul Cuțui și conducerea forului din care face parte a fost cel al unui medic stomatolog străin care voia să profeseze în România, deși nu știe limba română.
„La Timiș a venit anul trecut, în primăvară, un medic din spațiul non-UE, Adi Ammar, cu interpret, pentru că nu cunoștea decât limba franceză.” Legislația din România prevede că nu poți profesa fără să cunoști limba română, iar medicii străini au nevoie de un document care să ateste acest lucru. În mod ciudat, Ammar avea acel document.
„Un coleg a vorbit cu el în franceză. Ammar a spus că vrea să vină aici, iar el i-a explicat că nu se poate înscrie în Timiș pentru că nu cunoaște limba. Avea certificatul lingvistic primit de la Colegiul Medicilor Stomatologi București și a avut chiar o reacție de iritare, a spus că «De ce nu se poate rezolva și la voi ca la București?». Ce să înțelegi, când tu afli de pe toate site-urile și de pe toate grupurile că se dă șpagă pentru un asistent, de două mii de euro?”.
Într-un răspuns pentru VICE, CMSR spune că după apariția știrii în presă, „i s-a solicitat domnului Ammar să se prezinte la colegiul teritorial, în repetate rânduri, pentru a clarifica situația: fie toate documentele aflate la dosarul profesional sunt corecte și conforme cu realitatea și își poate continuă activitatea, fie, în caz contrar, vor fi luate măsurile necesare pentru revocarea dreptului de liberă practică și angajarea răspunderii în condițiile legii”. Mai mult, CMSR spune că a făcut verificări în teritoriu și a descoperit 60 de medici stomatologi fără acel certificat, dintre care în „Colegiul Medicilor Stomatologi Timiș (de unde a și pornit sesizarea) - 34”.
Cuțui spune că Ammar nu avea oricum de gând să profeseze în România, ci că totul e o schemă pentru a avea acces mai facil în alte țări din Uniunea Europeană. „Ei vin, se înregistrează și se duc acasă, trei ani. Dacă ți se recunoaște diploma și ai dovadă că ai lucrat trei ani într-un stat din UE, atunci poți să practici oriunde. În România, e cel mai ușor să obții asta.”
Conflictul deschis cu CMSR a început în acea perioadă, după ce Cuțui a repetat afirmația privind certificatul lui Adi Ammar într-o știre difuzată de TVR. A urmat, prompt, o convocare la comisia de disciplină.
„Pentru că am dezvăluit public acest dosar. Ei spun că acest certificat ar fi fals și, într-adevăr, eu nu am văzut certificatul original, ci o copie. Dar el venise de la București, avea număr de registru unic, de la noi s-a dus și s-a înscris la București, figura în baza de date ca medic cu practică permanentă”, spune Cuțui.
Colegiul Stomatologilor: Convocarea, „fără vreo legătură cu statutul de avertizor”
Reprezentanții CMRS mi-au răspuns că instituția nu este abilitată „să divulge informații sau să efectueze dezbateri publice privind procedurile disciplinare interne în curs. Totuși, putem menționa că investigația vizează încălcarea normelor și regulamentelor interne ale CMSR de către dna Cuțui Mihaela, fără vreo legătură cu statutul de avertizor de integritate, contrar motivării acțiunilor întreprinse de aceasta, menite să atragă atenția publică. Ultimul demers a fost amenințarea cu greva foamei, acțiune despre care nu avem informații dacă a avut sau nu loc.”
Aici putem confirma noi că da, acțiunea a avut loc. A ținut doar o zi pentru că de atât au avut nevoie oficialii Ministerului Sănătății pentru a o invita la discuții. Ulterior, ministrul Sănătății Sorina Pintea a promis un control urgent la CMSR. Am solicitat ministerului detalii despre acest control, însă oficialii au cerut timp pentru a răspunde. Nu au făcut-o până la publicarea acestui articol.
Cât despre motivul convocării la comisia discliplinară a Colegiului, acesta pare a avea totuși legătură cu statutul de avertizor. Mihaela Cuțui spune că „am fost la comisie pe 12 iunie. M-au întrebat dacă recunosc filmulețul (de la TVR). Mă acuză pe mine că am făcut afirmațiile alea. Păi, am dreptul la liberă exprimare.”
Articolul care le interzice medicilor să vorbească cu presa
Baza convocării pare a fi codul deontologic al medicilor stomatologi, spune Cuțui. „Este acolo un articol neconstituțional care îmi interzice mie, ca medic, să vorbesc cu presa fără acordul lor.”
Într-adevăr, aliniatul respectiv prevede că „în cazul în care medicul se va adresa mass-mediei înainte de a fi soluționată problema la nivelul colegiului, aceasta va constitui abatere disciplinară”, dar par mai degrabă a se referi la probleme din colegiile județene. Ori, colegiul județean Timiș o sprijină pe Mihaela Cuțui în demersurile ei.
Chiar în timpul acestui scandal, pe 7 octombrie, Uniunea Europeană a anunțat că, din 2021, vor apărea noi norme de protecție pentru avertizorii de integritate: „Avertizorii sunt încurajați să utilizeze mai întâi canalele interne din propria organizație, înainte de a face apel la canalele externe pe care autoritățile au obligația de a le institui. Cu toate acestea, avertizorii vor continua să beneficieze de protecție chiar dacă decid să facă apel mai întâi la canalele externe”.
Între timp, în perioada în care pregătea greva foamei, Cuțui a mai primit o serie de convocări la aceeași comisie. „Nu știu despre ce e vorba, am văzut doar că sunt vreo șase sau șapte, cu numere de înregistrare diferite”. Și în cazul altor avertizori de integritate, convocările la comisia de disciplină au fost multiple. Cu fiecare convocare nouă, pedeapsa creștea și putea ajunge, în cele din urmă, la excludere.
Disputa dintre Mihaela Cuțui și președinta CMSR, Ecaterina Ionescu, s-a amplificat la finalul lunii martie, la Adunarea Generală Națională a Colegiului. Cuțui și alți medici au acuzat conducerea Colegiului de mai multe probleme, printre care ieșirea din organisme internaționale, lipsa unor rapoarte financiare, conducere discreționară.
Mai mult, Cuțui n-a fost primită la adunare, deși avea calitatea de membru supleant și putea înlocui un coleg. Această calitate fusese însă obținută doar cu câteva zile înainte. Într-un drept la replică trimis la B1TV, președinta CMSR spunea că Mihaela Cuțui nu este membru al Adunării Generale.
La ședința la care Mihaela Cuțui n-a putut participa, convocată pentru a schimba denumirea colegiului, s-a modificat zx și a fost eliminată prevederea care limita numărul de mandate de președinte la două. Acum, acesta e nelimitat. Alegerile sunt în această toamnă. Pe vechiul regulament, Ecaterina Ionescu n-ar mai fi putut candida. Interesant e că, în legea din 2006, numărul de mandate era limitat, explicit, la două. În 2015, însă, Parlamentul a decis, la inițiativa deputatului PSD Corneliu-Florin Buicu, medic, să lase la latitudinea colegilor medicilor câte mandate pot avea cei din conducere.
Alegerile pentru conducerea CMSR se vor desfășura pe 7 decembrie 2019, după ce în noiembrie vor fi alese conducerile teritoriale ale colegiilor. Ce se va întâmpla între timp la comisia de disciplină și ce va scoate la iveală controlul Ministerului Sănătății, rămâne de văzut.
