Nu toți europenii sărbătoresc Crăciunul sau Revelionul identic. De fapt, felul în care sărbătorim astăzi cele două evenimente este un amalgam de obiceiuri păgâne și creștine.
De aceea, în multe părți ale Europei sărbătorile de iarnă pot părea cel puțin ciudate.
Iată câteva dintre cele mai bizare și interesante dintre aceste obiceiuri:
OLANDA ŞI BELGIA
În Țările de Jos lucrurile sunt destul de ciudate de Moş Nicolae, sau cel puțin aşa ni se par nouă acum. Moşul avea ca ajutor un sclav african sau maur, numit Pete cel Negru. Rolul acestuia era de a împărți cadourile sau de a răpi copiii care nu au fost cuminţi şi a-i trimite în Spania la educare pentru un an, lucru care era se pare pentru olandezi destul de infricoşător. Chiar dacă pare greu de crezut, încă mai există acest obicei care-și are rădăcinile și explicațiile în perioada în care Olanda era o putere colonialistă.
Mai multe despre acest obicei poți să descoperi în clipul de mai jos:
ITALIA
În Italia nu Moş Crăciun era cel care aducea cadourile, ci o vrăjitoare bună, numita Befana. Despre aceasta se credea că i-ar fi urmat pe cei trei magi, dar că la un moment dat s-ar fi pierdut de aceştia.
În alte părți ale Italiei chiar pruncul sfânt este cel care aduce cadouri sau Sfânta Lucia, în Veneția și Mantova. Italienii mai sunt renumiţi şi pentru faptul că sunt extrem superstițioși, aşa că pentru noroc de Anul Nou ei poartă lenjerie şi şosete roșii pe care trebuie să le arunce a doua zi - un obicei pe care l-am adoptat și noi, românii. De asemenea, mai sparg farfurii, pahare sau vaze şi işi aruncă pe geam lucrurile vechi. Tot ei susțin că o să-ți meargă bine dacă la masa dintre ani ai struguri.
IRLANDA
Că tot vorbeam mai devreme de superstiții, în noaptea de Anul Nou, irlandezii bat în uşi şi geamuri cu pâine, asta ca să aibă noroc și mese cât mai incărcate în următorul an. Având în vedere că la mijlocul anilor 1800 în Irlanda a avut loc Marea Foamete, o criză alimentară care a făcut să moară de foame 1 milion de irlandezi, e ușor de înțeles acest obicei.
De asemenea, ca să-şi dea seama cum o să le meargă în noul an, la miezul nopții aceştia verifică să vadă de unde bate vântul: din vest e semn bun, din est (dinspre englezi) e semn rău.
SPANIA
Și spaniolii au un obicei de Anul Nou care implică strugurii. Ca să ai parte de un an prosper, trebuie ca la miezul nopții, în timpul numărătorii inverse, să mănânci 12 boabe albe de strugure. Și această tradiție a fost adoptat de mare parte din români.
GERMANIA
Germanii au un alt ritual pentru a vedea cum o să le meargă în noul an, poate unul dintre cele mai interesante. În noaptea de Anul Nou, aceştia iau o bucățică de plumb şi o topesc într-o linguriță, ținând-o deasupra unei lumanări. Apoi toarnă topitura într-o găleată cu apă. Dacă se face o biluță, înseamnă noroc, dacă ia forma unei ancore, înseamnă că o să ai nevoie de ajutor, iar crucea înseamnă moarte...
ROMÂNIA
Însă, probabil cele mai multe obiceiuri bizare de sărbătorile de iarnă le găsim la noi, în România. De Crăciun, copiii își construiesc stele colorate pe care le poartă din uşă în uşă, cântând colinde. Iar de Anul Nou se merge cu Sorcova (un baț decorat cu flori din hârtie colorată) şi se fac urări de prosperitate; se mai merge cu Plugușorul, unde pe lângă colindul în sine, băieții lovesc cu biciuri spiritele rele, invizibile. Apoi, mai sunt Capra şi Ursul, dansuri în care oamenii se costumează în animalele respective şi merg prin oraş strângând bani de la cei care-şi doresc să le meargă bine. Şi ar mai fi.
Oricum, superstițioși sau nu, toate aceste obiceiuri europene care te fac să ridici intrigat din sprânceană dau mai multă culoare sărbătorilor, care altfel ar fi un pic mai anoste.
