O călătorie cu metroul bucureștean se poate dovedi una cu adevărat inedită, dacă știi unde să cobori. Asta pentru că peronul stației Politehnica este, de fapt, fundul unui ocean cu o vechine de zeci de milioane de ani.
Inaugurată în 1983, această stație de metrou a fost pavată cu plăci de marmură pline de fosile, care au trăit pe Pământ în perioada în care nu exista viață decât în apă.
Acesta este motivul pentru care Politehnica este un loc unic în lume, nu mai există o altă stație de metrou care să se poată mândri că este un muzeu sau sit paleontologic spectaculos.
În graba de a termina cât mai repede noua stație de metrou, constructorii nu au ținut cont de tipul de marmură pe care-l foloseau, era suficient că arăta interesant și că era din România, din munții Gilău, din localitatea clujeană Săvădisla.
Ei nu au știut sau nu i-a interesat că firimiturile albe din calcarul roșu erau fosile de o valoare inestimabilă, vechi de peste 65 de milioane de ani.
Acestea poartă numele de rudişti, iar pe peronul Politehnicii pot fi văzuți în toate secțiunile și în toate planurile. În afară de aceștia, aici se mai găsesc bine conservați și gastropode, corali, stromatolite și alge roșii.
„Oceanul pietrificat” din stația de metrou a fost descoperit întâmplător de Mihai Popa, profesor în cadrul Departamentului de Geologie al Facultății de Geologie și Geofizică a Universității din București, în 1994, când încă era student.
Fascinat de descoperire, el a început să studieze fosilele de aici, iar prima lucrare despre stația de metrou a publicat-o în anul 2000. Tot el și-a dorit ca aici să fie deschis un muzeu ce poate fi parcurs în 3 minute, cu panouri care să explice ce reprezintă fosilele din bucățile de marmură și proiecții pe pereți care să redea fauna și flora care era în oceanele de acum 60 de milioane de ani.
Totul a fost la un pas de a fi realizat.
Credit foto: http://infoub.unibuc.ro/
